Girocopter

img

    Girocopterul este o aeronavă unică ce există în lumea aviației de decenii. Denumit și autogiro (in greacă auto = de sine + giros = rotire), a fost prima aeronavă care folosește aripă rotativă și poate zbura cu succes, fiind totodată foarte controlabilă. Designul inițial avea – fată de avione – siguranță sporită, zbor la viteză mică mai eficient, precum și capacitatea de a decola și ateriza pe verticală. Însă, în ciuda avantajelor sale clare, până de curând nu s-au bucurat de atenția și succesul pe care le merită.

 

    Denumit și motocicleta aeriană sau limuzina cerului, este un hibrid între un avion ultraușor și elicopter. La fel ca elicopterul, este o aeronavă cu aripă rotativă, ceea ce înseamnă că folosește un rotor pentru a se ridica în loc de aripi ca ale avioanelor. Spre deosebire de elicopter însă, rotorul nu este alimentat de un motor. Acesta funcționează datorită autorotației produsă de forțele aerodinamice, pe când elicea acționată de motor asigură forța necesară pentru ca girocopterul să se deplaseze.

 

    Dar ce este autorotația? Vântul care trece prin rotor îl face pe acesta să se învârtă și astfel se creează portanța (forța care menține aeronavele în aer).

 

    Acum că știm cum funcționează un girocopter, va fi mai ușor să înțelegem avantajele și dezavantajele pe care acesta le are în comparație cu elicopterul și avionul. Atunci când îl comparăm cu un avion, girocopterul are din start doua avantaje clare: pistele de decolare și aterizare mult mai scurte și caracteristicile zborului la viteză mică.

    Primele modele de girocopter aveau nevoie de o pista de cca 15 m pentru decolare și puteau ateriza pe o pistă de maxim 10m, pe când avioanele foloseau piste de peste 50 m. Modelele actuale de girocopter decolează în 10 m și pot ateriza vertical, fără a necesita o pistă. Acest lucru permite ca girocopterele să zboare de aproape oriunde, fără a avea nevoie de loc de rulare foarte mare.

    Celălalt mare avantaj pe care îl are girocopterul este abilitatea lor de a zbura cu viteză mică fără a se angaja. Portanța generată de pe un profil aerodinamic este proporțională cu viteza relativă la care se deplasează prin aer și unghiul la care se mișcă prin aer (unghi de atac). Însă atunci când se trece de un anumit unghi, există o scădere a forței portante cunoscută drept angajare și datorată faptului că aerul nu își schimbă suficient de repede direcția pentru a rămâne atașat de aripă. Din moment ce aripile unui avion sunt fixe, pentru a îmbunătăți portanța trebuie fie ca avionul să zboare mai repede, fie ca unghiul de atac să crească. La girocopter, aripile sunt reprezentate de rotor și se mișcă în aer la viteza cu care se mișcă rotorul, nu la viteza aeronavei. Viteza minimă la care poate zbura acesta este de 15 km/h, viteză mult sub cea pe care avioanele o pot atinge, continuând să își păstreze ascensiunea.

 

    Există deasemenea câteva avantaje pe care girocopterul le are față de elicopter: simplitatea, viteza și greutatea. Rotorul unui elicopter e mult mai complex și asigură propulsia, menținerea în aer și controlul aeronavei. Are nevoie de o metodă pentru a controla pasul și înclinarea elicei. Un girocopter foloșseste rotorul pentru control, însă nu necesită control atât de complex și prin eliminarea componentelor se reduce greutatea totală. Totodată, faptul că nu are nevoie de motor și pentru acționarea rotorului (ci doar a elicei), ajută la menținerea greutătii scăzute a aeronavei. Greutatea totală a unui elicopter este de cca 9000 kg, pe când un girocopter are cca 500 kg.

 

    Zborul cu girocopterul, ca orice sport aviatic, are potențial de risc. Statisticile arată însă că cele mai multe accidente se datorează factorului uman. Fiind vorba de un sport dinamic, reacțiile pilotului în caz de anomalii trebuie să fie rapide și corecte. Lipsa de experiență, lipsa unui instructaj corect și riguros, ignorarea regulilor de securitate, orgoliul, neverificarea echipamentului sunt doar câteva puncte care depind de factorul uman.

    În concluzie: zborul cu girocopterul nu se învață singur sau din cărți, ci doar prin participarea la cursuri oficiale sub îndrumarea unor instructori autorizați. Astfel, prin antrenamente adecvate, de la zboruri ușoare până la dezvoltarea reflexelor pentru rezolvarea cazurilor extreme, se reduce la minim posibilitatea accidentărilor.

    Metodele prezentate în continuare sunt informative, detalii concrete se obțin din manualele de utilizare date de producătorii de girocoptere și de la instructorii autorizați.




in zbor
  • 1. ISTORICUL GIROCOPTERULUI

    Istoric Girocopter

    •  

          Juan de la Cierva, născut pe 21 Septembie 1895 în Murcia, Spania, a fost inginerul care a inventat girocopterul.

          De la Cierva a fost interesat de zbor încă din vremea adolescenței și a făcut experimente cu tot felul de planoare. În 1918, dupa obținerea diplomei de inginer de aeronautică, a inventat și construit primul său avion cu 3 motoare. După ce acesta s-a prăbușit în timpul unui zbor la viteză mică, De la Cierva a fost convins ca siguranța în aviație stă într-un tip de aeronavă care să poată zbura la viteză mică fără a se prăbuși. În 1920 a început primele experimente cu aeronave cu aripă rotativă. Primele experimente cu rotor rigid au eșuat, apoi acesta a montat lamelele cu balamale pe butucul rotorului astfel încât acestea să se miște libere. Primul său zbor cu acest nou tip de aeronavă a avut loc pe 9 Ianuarie 1923 și a fost încununat de succes. Girocopterul era dotat cu o elice pentru a-l ajuta la înaintare și un rotor care folosea ca forță de propulsie aerul.

       

          Odată cu apariția elicopterului însă, girocopterul a fost dat uitării și poate ar fi ramas așa dacă inginerul Igor Bensen (de origine rus, stabilit în Statele Unite ale Americii), care era implicat în cercetarea și dezvoltarea elicopterelor, a lansat un nou model de girocopter care a fost oferit doritorilor sub forma de kit care făcea posibilă asamblarea aeronavei oriunde își dorea cumpărătorul. Compania de Aviație Bensen a fost prima companie care a adus pe piață acest tip de kit care, de-a lungul vremii, a devenit cel mai popular kit de construcție a unui girocopter disponibil.

       

      Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 2. ECHIPAMENT – PARTI COMPONENTE SI DIFERITE TIPURI DE ECHIPAMENT

    Echipament - Parti componente Girocopter

    •  

          Idiferent de producător și model, componentele de bază ale unui girocopter sunt aceleași:

    • Fuselajul
      •     Corpul girocopterului asigură structura pe care sunt montate toate celelalte componente. Acesta poate fi realizat din tuburi sudate, tabla sau compozit. Fuselajele cu cel mai bun raport rezistență/greutate sunt cele din fibra de carbon care se folosesc cu succes de mulți ani.

    • Motorul și sistemul de propusie cu elice
      •     Elicea asigură propulsia necesară în zbor și este total independentă de rotor. La unele modele, pe când girocopterul se află încă la sol, motorul poate fi folosit ca sursa de putere pentru pornirea rotației.

    • Rotorul
      •     Rotorul este sistemul care asigură portanța girocopterului și este format din mai multe lamele prinse de axă cu balamale.

    • Coada
      •     Suprafețele cozii asigură stabilitate și control pentru axele de girație(mișcare de rotație unei aeronave în jurul axei sale centrale) și tangaj (balans, oscilare în sens longitudinal a unei aeronave).

    • Trenul de aterizare

      Din ce e format girocopterul

      •     Trenul de aterizare asigură mobilitatea și stabilitatea aeronavei la sol. Acesta poate fi format fie din două roți principale și una sub coada aeronavei, fie din două roți principale și una sub nasul aeronavei.

    • Aripile (opțional la unele modele experimentale)

      Ce este un girocopter

      •     Atunci când sunt folosite, acestea îmbunătățesc performanțele girocopterului și stabilitatea acestuia, dar preiau și întrega greutate a aeronavei în zbor.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 3. ZBORUL / TIPURI DE ZBOR

    Cum zboara un girocopter

    •  

          Recomandarea noastră este că toate tehnicile descrise să fie făcute sub îndrumarea și conform instrucțiunilor unui instructor autorizat în cadrul unei școli de zbor cu girocopterul.

          Zborul cu girocopterul fără a urma cursurile unei școli și fără a obține licența de pilot este ilegal și supus legislației în vigoare.

    • Controlul aeronavei

      Pilotare girocopter

      •     Controlul aeronavei se face prin intermediul a trei comenzi: manșa, cârma care e acționată prin pedale și accelerația.

         

            Tangajul (balans, oscilare în sens longitudinal a unei aeronave) este controlat prin manșa cuplată la rotor.

         

            Pedalele mută cârma pe stabilizatorul vertical care este montat în spatele elicei pentru a maximiza stabilitatea aeronavei. Totodată cu ajutorul pedalelor este controlat și trenul de aterizare pentru manevrarea girocopterului la sol.

    • Decolarea

      Cum decoleaza un girocopter

      •     Pentru ca girocopterul sa decoleze, rotorul trebuie accelerat pentru ridica aeronava de la sol. Accelerarea se poate face mecanic, folosind un dispozitiv care sa învârtă rotorul pe când aeronava se află încă la sol. Odată ce rotorul capăta suficientă viteză, pilotul va accelera până ce aeronava poate decola folosind forța autorotației.

         

            O altă metodă de decolare este ca girocopterul să ruleze pe pistă până ce rotorul capătă suficientă viteză pentru ca aeronava să decoleze.

    • Aterizarea
      •     Atunci când se reduce puterea motorului, viteza de înaintare scade și girocopterul va începe să coboare. Aerul care trece prin rotor îi menține acestuia viteza de rotație, însă forța portantă va scădea și girocopterul va ateriza în siguranță.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 4. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL

    Cum ma imbrac la zborul cu girocopterul

    • Îmbrăcămintea
      •     Un combinezon special suficient de larg (pentru a permite îmbrăcărea unor haine calde) este alegerea celor mai mulți piloți. Deasemenea îmbrăcămintea sport confortabilă este recomandată (de exemplu: pantaloni softshell, geacă windstopper).

    • Mănușile
      •     Mănușile protejează mâinile pilotului de frig și reduc posibilitatea accidentărilor în cazul contactului cu solul sau cu vegetația. Vara, chiar dacă este cald se recomandă purtarea unor mănuși subțiri care să asigure protecția mâinilor.

    • Încălțămintea
      •     Încălțămintea pilotului trebuie să amortizeze șocurile, să aibă aderența bună si să preia șocurile laterale fără să suprasolicite piciorul. Se recomandă folosirea bocancilor înalți peste gleznă, cu șiret care să strângă glezna și talpa Vibram care sa preia șocurile.

    • Ochelarii de protecție
      •     Se recomanda folosirea ochelarilor cu lentile colorate, fixați bine pe capul pilotului și bine ventilați pentru evitarea aburirii lentilelor.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 5. SCOALA DE ZBOR CU GIROCOPTERUL

    Scoala de zbor girocopter

    •  

          Poți găsi o școală de zbor într-o zonă care să îți fie accesibilă atât ca locație, cât și ca programare a zborurilor de inițiere (tandem) / durată de desfășurare a cursurilor pe platforma noastră www.flightbooster.comExternal Link Toți instructorii sunt autorizați și certificați de organizațiile naționale și interaționale așa că poți fi sigur ca pregătirea ta se va desfășura în siguranță și legal.

       

          De cele mai multe ori, înainte de a începe școala sau în timpul acesteia, poți zbura în tandem alături de un instructor autorizat de girocopter. Zborul de inițiere (tandem) poate răspunde la multe dintre întrebările tale și poate fi cea mai bună modalitate de a „prinde” microbul zborului.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 6. INTREBARI FRECVENTE

    Intrebari frecvente girocopter

    • Ce este un girocopter?

      Ce este un girocopter

      •     Girocopterul este este un hibrid între un avion ultraușor și elicopter. La fel ca elicopterul, este o aeronavă cu aripă rotativă, ceea ce înseamnă că folosește un rotor pentru a se ridica în loc de aripi ca ale avioanelor. Spre deosebire de elicopter însă, rotorul nu este alimentat de un motor. Acesta funcționează datorită autorotației produsă de forțele aerodinamice, pe când elicea acționată de motor asigură forța necesară pentru ca girocopterul să se deplaseze.

    • Ce este autorotația?
      •     Aerul care curge printre lamelele rotorului îl fac pe acesta să se învârtă astfel producându-se portanța necesară zborului.

    • Care este diferența dintre un girocopter și un elicopter?
      •     Un girocopter poate zbura la viteză mai mică fața de un avion, însă nu poate zbura la punct fix ca elicopterul. Datorită faptului că lamelele girocopterului sunt acționate doar de aer (prin autorotație) așadar este o platforma stabilă care zboară. Elicopterul împinge aerul în jos prin palele acționate de rotor, acesta fiind și motivul pentru care poate plana la punct fix. O altă diferența stă in costurile de exploatare și întreținere.

    • Cât de sigur este girocopterul?
      •     Prima caracteristică foarte importantă care ține de siguranță este faptul că girocopterul poate zbura cu viteză mică fără sa se angajeze (Portanța generată de pe un profil aerodinamic este proporțională cu viteza relativă la care se deplasează prin aer și unghiul la care se mișcă prin aer (unghi de atac). Însă atunci când se trece de un anumit unghi, există o scădere a forței portante cunoscută drept angajare și datorată faptului că aerul nu își schimbă suficient de repede direcția pentru a rămâne atașat de aripă. Din moment ce aripile unui avion sunt fixe, pentru a îmbunătăți portanța trebuie fie ca avionul să zboare mai repede, fie ca unghiul de atac să crească. La girocopter, aripile sunt reprezentate de rotor și se mișcă în aer la viteza cu care se mișcă rotorul, nu la viteza aeronavei ).

            O altă caracteristică importantă este faptul că poate ateriza în siguranță chiar dacă motorul este oprit (rotorul este acționat de aer, nu de motor, așadar aeronava va continua să zboare).

    • La ce altitudine poate zbura un girocopter?
      •     Majoritatea girocopterelor zboara la cca 1000m, aceasta fiind altitudinea la care majoritatea piloților preferă să se bucure de peisaje. Girocoptere modificate pentru zbor la înălțimi mari au ajuns și la 6000m.

    • Care este viteza unui girocopter?
      •     Majoritatea modelelor au o limitare de viteză la 100 km/h, deși viteza maximă poate ajunge la 140 km/h. Limitarea se face pentru ca rotorul să poată compensa mișcările laterale ale aeronavei.

    • Cât de mare este un girocopter?
      •     Un girocopter cu un singur loc are cca 4,5m lungime și 2,5m înălțime. Greutatea este de cca 250kg. În cazul girocopterelor cu 2 locuri, aceste valori se dublează.

    • Cât de sigur este zborul cu girocopterul?
      •     Girocopterele pot zbura făra niciun fel de problemă la viteze mult mai mici decât avioanele, care dacă intră în limită de viteză se pot angaja. Designul aerodinamic stabil face ca girocopterul să poată zbura foarte bine și în condiții turbulente.

    • De ce este posibil ca uneori cursurile sau zborurile în tandem să sufere modificări ale orei programate inițial?
      •     Zborul cu girocopterul – ca toate sporturile aeriene – depinde de condiția meteo. Așadar există posibilitatea ca orice activitate să fie anulată și reprogramată corespunzător condiției meteo. În cazul zborurilor în tandem, recomandăm să se reconfirme zborul telefonic cu instructorul, iar în cazul cursurilor să se pastreze legătura cu acesta în modalitatea de comunicare agreeată de fiecare școală de zbor.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




Pentru mai multe informatii:

email

 

Sau folosește Formularul de Contact