Motodeltaplan

img

    Deltaplanul este un aparat de zbor ușor, fără motor, format dintr-un schelet metalic din țevi de duraluminiu cu diametre diferite, acoperit cu un material textil, de forma literei grecești Delta. Pilotul stă sub aripa suspendat într-un ham, iar controlul aparatului în zbor se realizează prin schimbarea centrului de greutate față de centrul de presiune.

 

    Motodeltaplanul este format dintr-un motor în 2 sau 4 timpi instalat pe un triciclu (de 1 sau 2 locuri) și un deltaplan. Controlul aeronavei se face prin schimbarea centrului de greutate al acesteia prin mișcările pilotului.

 

    Zborul cu motodeltplanul, ca orice sport aviatic, are potențial de risc. Statisticile arată însă că cele mai multe accidente se datorează factorului uman. Fiind vorba de un sport dinamic, reacțiile pilotului în caz de anomalii trebuie să fie rapide și corecte. Lipsa de experiență, lipsa unui instructaj corect și riguros, ignorarea regulilor de securitate, orgoliul, neverificarea echipamentului sunt doar câteva puncte care depind de factorul uman.

 

    În concluzie: zborul cu deltaplanul sau motodeltaplanul nu se învață singur sau din cărți, ci doar prin participarea la cursuri oficiale sub îndrumarea unor instructori autorizați. Astfel, prin antrenamente adecvate, de la zboruri ușoare până la dezvoltarea reflexelor pentru rezolvarea cazurilor extreme, se reduce la minim posibilitatea accidentărilor.

 

    Metodele prezentate în continuare sunt informative, detalii concrete se obțin din manualele de utilizare date de producătorii de deltaplane/motodeltaplane și de la instructorii autorizați.

 


in zbor
  • 1. ISTORICUL DELTAPLANISMULUI ȘI MOTOPDELTAPLANISMULUI MONDIAL

    Istoric motodeltaplan

    •  

          Istoria deltaplanelor moderne începe cu inventatorul englez George Cayley care până în 1799 a stabilit designul aripilor care se foloseste și astăzi. În 1804 a zburat pentru prima dată cu un model de planor care este „bunicul” aparatelor de zbor moderne. În 1853 a avut loc primul zbor încununat de succes: vizitiul lui Cayley a zburat câțiva zeci de metri cu un asemenea dispozitiv.

       

          Cu toate astea, primele proiecte ale planoarelor nu erau îndeajuns de fiabile și sigure în timpul zborului pentru că majoritatea constructorilor nu înțelegeau principiile care stau la baza zborului.

       

          Primul om care a revoluționat istoria zborului controlat a fost inventatorul german Otto Lilienthal, considerat inventatorul planorului. În 1890 Lilienthal a construit 18 planoare cu care a efectuat mai mult de 200 de zboruri. Faptul că Lilienthal a fost riguros în ceea ce privește documentarea și păstrarea informațiilor despre aparatele de zbor a ajutat la construirea aripilor moderne de mai târziu.

       

          Cea mai importantă inovație în dezvoltarea deltaplanelor a fost facută de inventatorii americani Gertrude și Francis Rogallo. În 1948 cei doi soți au inventat o aripă pe care au brevetat-o pe 20 martie 1951, sub denumirea de “Aripa Flexibilă”, cunoscută și ca “flexwing” sau “aripa Rogallo”. Spre deosebire de alte modele de aripă, cea inventată de soții Rogallo nu avea suporturi rigide și a fost folosită de NASA în cadrul unor experimente pentru returnarea capsulelor spațiale.

       

          Inspirat de rapoartele acestor experimente, în 1963 inginerul american John Dickenson a construit un planor care avea aripă Rogallo instalată pe un cadru de aluminiu, roți, loc pentru 1 pilot și comenzi de bază. Acesta a fost primul deltaplan complet construit vreodată.

       

          În anii 70 performanța deltaplanelor nu crescuse suficient pentru a permite adăugarea unui motor. În 1977, ca urmare a cercetarilor și progreselor făcute în ceea ce privește eficiența în zbor a aripilor, dar și a dezvoltării motoarelor și a sistemelor de propulsie, este lansat Soarmaster, primul motor comercial care permite zborul motorizat cu deltaplanul. Deși avea un motor în 2 timpi cu reductor, ambreiaj și un ax lung care se prindea cu șuruburi de cadrul metalic al aripii, atât decolarea, cât și zborul, erau destul de dificile din cauza faptului că elicea era poziționată prea sus.

       

          În cazul triciclului, motorul a fost modificat, elicea a fost mutată mai jos pentru a ajuta mai mult la decolare și în zbor, s-au adăugat roți și cușca de protecție/scaunul pilotului. Astăzi întregul fuselaj poartă denumirea de motodeltaplan și poate ajunge la viteze de cca 100 km/h.

       

      Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 2. ECHIPAMENT – PĂRȚI COMPONENTE ȘI DIFERITE TIPURI DE ECHIPAMENT

    Parti componente motodeltaplan

    • Pe scurt
      •     Părțile componente ale motodeltaplanului sunt:

         

            • Structura de rezistență - întreg sistemul de țevi de aluminiu și cabluri de inox care asigură profilul deltaplanului, dar și manevrarea acestuia de către pilot;

         

            • Voalura – partea din material textil, are rolul de a asigura forța de portanță necesară zborului.

         

            • Carenaje

         

            • Tren de aterizare

         

            • Motorizare / Propulsie

         

            • Parașuta de salvare

    • Structura de rezistență
      •     Este formată din întreg sistemul de țevi de duraluminiu care compun aripa, cablurile de inox și elementele de îmbinare ale acestora.

         

            Țevile de duraluminiu:

            • Bordurile de atac , travers (fix sau flotant) și chila: împreună asigură forma deltaplanului;

            • Montanți și bara de comandă: împreună formează trapezul care este folosit pentru pilotajul deltaplanului;

            • Turn: împreună cu cablurile din inox susține aripile deltaplanului.

         

            Cablurile din inox (hobanaj) sunt de două feluri: superioare și inferioare (denumite și cablurile de zbor) - sunt utile în pilotajul deltaplanului, totodată limitează deplasarea în zbor a bordurilor de atac, traversului și chilei.

         

            Elementele de îmbinare – în funcție de rolul pe care îl au – pot fi confecționate din tablă, aluminiu sau inox.

         

            Lateurile – sunt țevi subțiri din duraluminiu sau PVC care asigură profilul aripii. Pot fi ușor curbate sau drepte și se introduc în buzunare speciale cusute pe partea din interior a voalurii. Cele profilate se introduc în extradosul voalurii, iar cele drepte în intradosul voalurii.

         

            Îmbinările deltaplanului:

            • Nasul: partea din față unde chila se îmbină cu bordurile de atac.

            • Inima: îmbinarea bord-travers, chila se îmbină cu traversul, turnul și montanții. Este și locul în care se acroseaza pilotul.

    • Voalura
      •     Este confecționata din pânză de poliester (Dacron) sau nylon. Asigură portanța necesară zborului. Extradosul este partea de deasupra aripii, iar intradosul partea inferioara a voalurii.

            Mâneca chilei - asigură prinderea voalurii de chila

            Buzunarele pentru lateuri - Sunt cusute în interiorul voalurii și au rolul de a asigura profilul aerodinamic al aripii.

    • Carenajul postului de pilotare și parbrizul
      •     Dincolo de aspectul estetic, acestea au ca scop îmbunătățirea performanțelor aerodinamice și confortului pilotului (echipajului)

    • Carenajele roţilor
      •     Pentru a evita în mod egal proiecţiile la rulaj, plus aerodinamică.

    • Tren de aterizare

      Tren de aterizare motodeltaplan

      •      Roti sau Schiuri fixate pe roți sau în locul acestora, ele permit decolarea și aterizarea pe suprafețe înzăpezite.

    • Motorizare / Propulsie

      Motorizare motodeltaplan

      •     Motoarele în doi timpi - Analoage celor folosite pe vehiculele ușoare. Circulația amestecului gazos aer/benzină se face prin conducte și țevi eliberate sau blocate de piston. Are loc o explozie la fiecare turație de motor.

         

            Motoarele în patru timpi - Analoage celor utilizate pe cea mai mare parte a autovehiculelor. Circulația amestecului gazos se face prin supape. Are loc o explozie la fiecare două ture de motor.

    • Parașuta de salvare
      •     Asigură aterizarea în siguranță a pilotului în cazul unui incident de zbor. Special creată pentru acest sport, este pliată și depozitată într-un buzunar special si este aflată la îndemana pilotului în orice moment.

    • Casca de protecție
      •     parte a echipamentului obligatoriu în zborul cu deltaplanul. Special creată pentru sporturi aeriene, cu rol de protecție și izolare, aceasta este obligatorie atât în timpul exercițiilor la sol, cât și în zbor.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 3. ZBORUL / TIPURI DE ZBOR

    Cum zboara un motodeltaplan

    •  

          Recomandarea noastră este ca toate tehnicile descrise să fie făcute sub îndrumarea și conform instrucțiunilor unui instructor autorizat în cadrul unei școli de zbor cu motodeltaplanul. Zborul cu deltaplanul sau motodeltaplanul fără a urma cursurile unei școli și fără a obtine licența de pilot, este ilegal și supus legislației în vigoare.

       

          Orice aeronava folosește forța portantă pentru a zbura și pentru a sta în aer. Aripa taie aerul, forțându-l să treaca atât pe deasupra (extrados), cât și de dedesubt (intrados). Datorită formei aripii, aerul care trece pe deasupra (extrados) se mișcă mai repede decât aerul care se mișcă pe sub aripă (intrados) și astfel se crează portanța. Conform principiilor aerodinamice, presiunea din partea interioară este mai mare decât cea exterioară și acest lucru duce la plutirea aripii în aer.

    • Decolarea

      Cum decoleaza un motodeltaplan

      •     Înainte de zbor și înainte de asamblarea aeronavei, se face o inspecție a părților componente. După asamblare, se face o reverificare a îmbinărilor, cablurilor, șuruburilor și conectarea carenajului. Procedeul se repeta și în cazul motorului (fixarea acestuia, rezervor, bușon de benzină, carburator, bujii, elice), postului de pilotaj și instrumentelor de bord.

         

            De la verificarea integrității deltaplanului, verificarea buzunarului parașutei de rezervă, la închiderea căștii, toți acești pași sunt necesari pentru un zbor în deplină siguranță, atât pentru pilot și/sau pasager, cât și pentru ceilalți piloți participanți la traficul aerian. Deasemenea, sunt importante informațiile legate de specificul zonei de zbor, deschiderea zborului prin anunțarea autorităților competente, verificarea locului de decolare.

         

            Decolarea se face întotdeauna cu fața pe direcția vântului (regulă valabilă în cazul tuturor aparatelor de zbor).

         

            În cazul deltaplanului fără motor, pentru a decola, pilotul ridică deltaplanul pe umeri, în timp ce aleargă de-a lungul locului ales pentru decolare. Atunci când aparatul de zbor capătă suficientă viteză, va decola, ajutat și de pilot care mărește unghiul de incidență al deltaplanului pentru a forța decolarea, urmând ca după desprinderea de sol să revină la unghiul de incidență optim care asigură planarea. La primele zboruri, pilotul ține mâinile pe montanți, urmând - pe măsură ce câștigă experiență - să se aplece pentru a pune mâinile, pe rând, pe bara de comandă. În mod normal, construcția unui deltaplan este în așa fel realizată încât aparatul de zbor planează fără să fie acționat de pilot minim câteva secunde (8-10 sec), fără a devia de la traiectoria normală, fără a intra în picaj sau a-și mări unghiul de incidenta (cabraj). În cazul în care apar aceste devieri de la panta normală de planare, trebuie să fie schimbat punctul de acroșare cu 1-2 cm în față sau în spate pe chilă. Instructorul de zbor va face aceste reglaje fine, explicându-i elevului care este efectul acroșării în caz de picaj sau de cabraj.

         

            În cazul motodeltaplanului, acesta poate decola de pe o suprafață plană, însă necesită o pistă lungă astfel încât să ajungă la o viteză suficientă pentru a crea portanță. Manevrele specifice vor fi predate în cadrul școlii de zbor cu motodeltaplanul.

         

            Înainte de a rula, este necesară demararea motorului, încălzirea acestuia și stabilizarea relantiului. Este necesar ca fiecare pilot să știe care este distanța de decolare a aeronavei cu care zboară și să facă manevrele specifice în funcție de aceasta, ținând însă cont de starea motorului, starea terenului de decolare, condiția meteo, temperatura, altitudinea de la care se face decolarea, încărcarea aeronavei.

         

            Progresiv, odată cu demararea, pilotul mărește puterea motorului, fie cu roțile libere, fie cu frâna trasă, pentru a obține odată cu lăsarea ei, o accelerație mult mai accentuată și o distanță de rulare mai scurtă. Odată atinsă viteza de decolare, se ridică roata față, apoi și roțile din spate; de regulă, acum apare un moment de cabrare, pe care pilotul trebuie să îl controleze și să îl limiteze printr-un gest de tragere. Este adesea eficient să accelereze la putere maximă în acest moment.

    • Manevrarea și controlul deltaplanului
      •     Pe tot parcursul zborului, pilotul manevrează deltaplanul prin intermediul barei de control, folosind greutatea corporală pentru a face anumite manevre specifice (viraje, câștig de altitudine).

         

            Atât tehnica de decolare, virajele simple, controlul motorului la sol și în zbor, cât și alte manevre speciale, fac parte din cursul școlii de zbor cu deltaplanul/motodeltaplanul și vor fi predate și efectuate alături de instructori autorizați.

         

            Manevrele - Evoluții specifice ce implică schimbarea traiectoriei, vitezei sau care fac apel la accelerație.

         

            Virajele și evoluțiile în plan vertical sunt cele două manevre principale ce pot fi efectuate cu un aparat de zbor ultraușor și fac obiectul cursurilor de zbor.

    • Aterizarea

      Cum aterizeaza un motodeltaplan

      •     Ca și decolarea, aterizarea se face cu vânt de față și necesită – pe lângă observarea terenului pe care aceasta are loc, eventuale obstacole și indicii despre direcția vântului – manevre specifice de pierdere a înălțimii până se ajunge la stadiul în care pilotul aterizează.

         

            Redu riscul accidentărilor, asigurându-te că te bucuri de instructaj specializat oferit de un instructor autorizat. Îți recomandăm să nu începi să zbori fără instructaj și după obținerea licenței de pilot, să zbori mereu în condiții corespunzătoare nivelului tău de pregătire.

    • Tipuri de zbor

      Motodeltaplan - tipuri de zbor

      •     În cazul deltaplanului nemotorizat, principalele tipuri de zbor sunt:

         

            1. Zborul planat la mică înălțime atunci când pilotul este începător

            2. Zbor planat la înălțime mare pe măsură ce pilotul câștigă experiență.

         

            În cazul motodeltaplanului, zborul poate fi în urcare, în palier (orizontal), în linie dreapta sau în coborâre. Informații despre fiecare tip de zbor, precum și despre manevrele efectuate în timpul acestora poți obține în timpul școlii de zbor alături de un instructor autorizat.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 4. INSTRUMENTE ELECTRONICE FOLOSITE LA ZBORUL CU MOTODELTAPLANUL

    Instrumente de zbor motodeltaplan

    •  

          Cele mai importante instrumente pentru orice pilot de motodeltaplan sunt variometrul, altimetrul, stația radio și GPS-ul. Deasemenea, anemometrul este important pentru a evalua corect viteza vântului.

    • Altimetrul

      Indicator altitudine deltaplan

      •     Indică altitudinea la care se află motodeltaplanul față de locul decolării sau față de nivelul mării. Măsurătoarea se face bazându-se pe presiunea aerului.

    • Variometrul

      Indicator viteza de urcare deltaplan

      •     Indică viteza de urcare sau coborâre a deltaplanului (metri/secundă). E folosit mai ales la spiralarea termicelor. Deasemenea înregistrează datele zborurilor, distanța și durata acestora.

         

            De cele mai multe ori, altimetrul și variometrul se află instalate în aceeași carcasă (altivariometrul)

    • Statia radio
      •     Instructorii folosesc stațiile radio pentru a comunica cu elevii piloți, dar și cu alți piloți care au nevoie de asistență. Piloții licentiați folosesc stațiile radio pentru a comunica orice aspect legat de zbor, pe întreaga durată a acestuia.

    • GPS
      •     Folosindu-se de GPS, pilotul poate urma rute prestabilite (la fel ca în cazul GPS-ului auto se folosesc hărți, însă acestea sunt aeriene), dar poate avea și informații legate de viteza și direcția de deplasare. În competiții, GPS-ul este folosit pentru ca organizatorii să stabilească dacă un pilot participant a atins toate punctele impuse.

    • Anemometrul

      Indicator viteza vant deltaplan

      •     Măsoară viteza vântului pe care o afișeaza pe un ecran digital.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 5. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL

    Cum ma imbrac la zborul cu motodeltaplanul

    • Îmbrăcămintea
      •     Un combinezon special suficient de larg (pentru a permite îmbrăcarea unor haine calde) este alegerea celor mai multi piloți. Deasemenea, îmbrăcămintea sport confortabilă este recomandată (de exemplu: pantaloni softshell, geacă windstopper).

    • Mănușile
      •     Mănușile protejează mâinile pilotului de frig și reduc posibilitatea accidentărilor în cazul contactului cu solul sau cu vegetația. Vara, chiar dacă este cald se recomandă purtarea unor mănuși subțiri care să asigure protecția mâinilor.

    • Încălțămintea
      •     Încălțămintea pilotului trebuie să amortizeze șocurile, să aiba aderență bună și să preia șocurile laterale fără să suprasolicite piciorul. Se recomandă folosirea bocancilor înalți peste gleznă, cu șiret care să strângă glezna și talpă Vibram care să preia șocurile.

    • Ochelarii de protecție
      •     Se recomandă folosirea ochelarilor cu lentile colorate, fixați bine pe capul pilotului și bine ventilați pentru evitarea aburirii.

    • Altele
      •     Alte articole de îmbrăcăminte folosite de piloți: cagule, bandane, șepci de soare, iar în zilele însorite nu lipsește crema de protecție solară :)

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 6. ȘCOALA DE ZBOR CU MOTODELTAPLANUL

    Scoala de zbor cu motodeltaplanul

    •  

          Poți găsi o școală de zbor într-o zonă care să îți fie accesibilă atât ca locație, cât și ca programare a zborurilor de inițiere (tandem) / durată de desfășurare a cursurilor pe platforma noastră www.flightbooster.comExternal Link Toți instructorii sunt autorizați și certificați de organizațiile naționale și interaționale așa că poți fi sigur că pregătirea ta se va desfășura în siguranță și legal.

       

          De cele mai multe ori, înainte de a începe școala sau în timpul acesteia, poți zbura în tandem alături de un instructor autorizat de motodeltaplan. Zborul de inițiere poate răspunde la multe dintre întrebările tale și poate fi cea mai bună modalitate de a „prinde” microbul zborului.

       

          Limita minimă de vârstă pentru înscrierea în școala de zbor este de 18 ani și nu există limită maximă de vârstă cu condiția ca elevul-pilot să aibă o stare de sănătate care să îi permită activitatea de zbor. Persoanele de peste 16 ani sunt acceptate la cursuri cu acordul scris al părinților (este necesar un document notarial în acest sens).

       

          La înscriere, este necesar un certificat medical din care să rezulte că elevul-pilot este apt pentru a desfășura activități de zbor.

       

          Durata minimă a cursului, potrivit reglementărilor, este 50 de ore pregătire teoretică (noțiuni de cunoașterea aeronavei, principii de zbor, meteorologie, navigație aeriana, legislație, proceduri operaționale, performanțe de zbor și planificarea zborului, performanțe umane) și 25 de ore zbor ( pregătire practică la sol și în zbor cuprinzând 50 - 100 zboruri asistate). Se dobândesc abilități de pregătirea aeronavei pentru zbor, decolare, diverse manevre specifice în zbor, aterizare. În funcție de disponibilitatea ta, acestea sunt repartizate pe parcursul a 2-3 luni.

       

          La sfârșitul cursului se va susține un examen de obținere a licenței de pilot aeronave ultraușoare motorizate, clasa motodeltaplan.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 7. ORGANIZAȚII CARE REGLEMENTEAZĂ ZBORUL CU MOTODELTAPLANUL / TESTAREA ECHIPAMENTELOR DE ZBOR

    Cine reglementeaza zborul cu motodeltaplanul

    • La nivel internațional
      •     Federația Aeronautica Internaționala (FAI) – înregistrează și reglementează la nivel mondial performanțele piloților. Pentru majoritatea competițiilor internaționale este necesară înregistrarea FAI.

    • La nivel național
      •     Ministerul Transporturilor prin delegare de competență către Aeroclubul Romaniei

            Aeroclubul Romaniei - instituție publică finanțată de la bugetul de stat, care se ocupă de pregătirea și perfecționarea teoretică și practică de zbor, precum și de parașutare, cu aeronave civile ușoare, de școală și de sport, pentru personalul aeronautic propriu și pentru sportivii săi legitimați

         

            AZLR (Asociația de Zbor Liber din România) – se ocupă atât de instruirea și autorizarea instructorilor, dar și de sesiunile de examinare a piloților, de a reprezenta interesele practicanților zborului liber, piloților și propietarilor de aeronave ultraușoare, de a promova zborul liber în siguranță, de a contribui la dezvoltarea acestui gen de activitate aeronautică, de a milita pentru crearea unui cadru legislativ corespunzător și alinierea la standardele internaționale de zbor cu aeronave ultraușoare nemotorizate. Mai multe info despre AZLR pe site-ul asociației: azlr.roExternal Link

    • Testarea si clasificarea
      •     La nivel mondial, testarea și clasificarea deltaplanelor se face de către DHV (Asociația Germană de Deltaplan și Parapantă) sau de către CEN (Comitetul European pentru Standardizare).

         

            Clasificarea DHV se realizează prin diferite teste de zbor. Deltaplanele – indiferent de producător și categorie - care nu satisfac toate testele nu obțin Certificarea DHV. În prezent, există 3 categorii principale (DHV 1, 2, 3).

      • Descriere clasificare DHV

        Clasificare deltaplan

        •     DHV 1 - Deltaplane stabile, cu caracteristici de zbor simple, care “iartă” greșelile de pilotare. Sunt folosite de către elevii piloți sau de către piloții începători.

           

              DHV 2 - Deltaplane cu performanțe de zbor ridicate. Sunt folosite de către piloții experimentați și nu sunt recomandate începătorilor.

           

              DHV 3 - Deltaplane cu performanțe de zbor foarte ridicate. Se recomandă piloților de performanță experimentați.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 9. ÎNTREBĂRI FRECVENTE

    Intrebari frecvente motodeltaplan

    • Ce este deltaplanismul, ce este acela un deltaplan?

      Ce este deltaplanul

      •     Deltaplanismul este una dintre cele mai simple forme de zbor. Un deltaplan este un aparat de zbor nemotorizat la care decolarea se face prin alergarea pilotului. Forma sa este dată de o structură de aluminiu pe care este montată o aripa de poliester sau nylon, iar pilotul este acroșat sub aceasta (în engleză hang glider – hang = a atârna, glider = planor).

    • Ce este un motodeltaplan?
      •     Motodeltaplanul (denumit și aparat cu pilotarea prin deplasarea centrului de greutate) este format dintr-un motor în 2 sau 4 timpi montat pe un triciclu (de 1 sau 2 locuri) și un deltaplan. Controlul aeronavei se face prin schimbarea centrului de greutate al acesteia.

    • Ce poți face cu un deltaplan?
      •     Designul deltaplanelor le ajută ca - pe lângă zboruri scurte - să se poată înălța la mai mult de 2000 m, străbătând astfel distanțe lungi pe parcursul a mai multe ore. Recordul mondial la distanță este de 764 km. Majoritatea piloților licențiati folosesc deltaplanele pentru zbor liber la distanță.

    • Cum decolează un motodeltaplan?
      •     Un motodeltaplan poate decola de pe o suprafață plană, însă necesită o pistă lungă astfel încât să ajungă la o viteză suficientă pentru a crea portanța. Decolarea se face întotdeauna pe direcția vântului, iar manevrele specifice vor fi predate în cadrul școlii de zbor cu motodeltaplanul.

    • Cum se pilotează un motodeltaplan?
      •     Motodeltaplanele sunt controlate cu ajutorul schimbării centrului de greutate al pilotului. Aripa este prinsă de triciclu, iar pilotul - prin mișcări stânga/dreapta ale barei de comandă și ale corpului - schimbă direcția aripii, dar și controlează mișcările acesteia și viteza de zbor .

    • Cât de mult se poate înălța un deltaplan? Ce distanță se poate parcurge cu el?
      •     Durata zborului, altitudinea atinsă și distanța parcursă depind de câțiva factori: experiența pilotului, condiția meteo, restricții ale spațiului aerian (în anumite zone, accesul aeronavelor fie este interzis, fie este admis până la o limită de maxim 3000 m).

    • Cât durează un zbor cu motodeltaplanul?
      •     Durata zborului, altitudinea atinsă și distanța parcursă depind de câțiva factori: experiența pilotului, condiția meteo, restricții ale spațiului aerian. În zilele bune zborurile pot avea durate de peste 5 ore și sute de kilometri străbătuți.

    • De unde se poate decola cu un motodeltaplan? Unde se poate face aterizarea?
      •     Aproape orice teren plat, aerodrom, pantă, deal, munte poate folosi ca loc de decolare, cu condiția ca locul de decolare să nu aibă obstacole (pomi/tufe/pietre pe traseul de decolare) astfel încât motodeltaplanul să aibă calea liberă pentru decolare.

         

            Locul de aterizarea poate fi oriunde cu condiția ca acesta să fie liber de obstacole și adaptat experienței pilotului (piloții începători au nevoie de spațiu de manevră mai mare, pe cand cei experimentați pot ateriza în locuri mult mai înguste).

    • Ce fel de vânt e necesar pentru decolare /zbor / aterizare?
      •     Motodeltaplanele pot decola și ateriza fără vânt (în limbaj tehnic „vânt 0”) sau când viteza vântului variază între 0 și 30 km/h. In general, vitezele ideale se afla intre 5 – 20 km/h, în funcție de experiența pilotului și zona de zbor. În zbor, viteza vântului poate fi mai mare, pilotul poate controla viteza de zbor a aripii.

    • Cum câștigă motodeltaplanele înălțime?
      •     Cea mai folosită metodă de câștig al altitudinii este spiralarea în termică (Termica este o coloana de aer cald care urcă de la suprafața solului. Dacă ați observat mai multe păsări care se rotesc deasupra solului fără a bate din aripi, e foarte probabil ca acestea să zboare într-o termică). Cu ajutorul aparatelor electronice din dotare, dar și folosindu-se de experiență, piloții pot ajunge și la altitudini de 4000 – 5000 m. Spiralarea în termică - se referă la câștigul de altitudine prin urcarea într-un curent ascendent care are formă de coloană. Atunci când pilotul intra într-o termică, începe să se rotească în jurul miezului curentului ascendent. Un alt mod de a câștiga altitudine e prin zbor dinamic la pantă. Acesta e un tip de zbor care se poate face atunci când vântul suflă perpendicular pe un munte sau deal. Atunci când vântul „lovește” muntele, se formează o zonă în care piloții pot urca pânî la înălțimi considerabile (în funcție de înălțimea muntelui). De regulă acestea sunt tehnicile folosite în zborul fără motor, dar chiar și în cazul motodeltapanelor se pot exploata curenții ascendenți termici sau dinamici .

    • Ce temperaturi sunt în zbor?
      •     Deltaplanele și motodeltaplanele pot zbura de la temperaturi sub 0 grade iarna până la +40 grade vara. În zbor temperatura scade cu 6.4 grade la fiecare 1000 m câștigați, așadar se recomandă piloților să fie echipați corespunzător în orice perioadă a anului.

    • Este motodeltaplanismul un sport sigur?
      •     Motodeltaplanismul – la fel ca orice sport aerian - poate fi un sport sigur sau periculos, depinde foarte mult de pilot și de deciziile pe care acesta le ia. O pregătire temeinică și în spiritul siguranței aeriene, echipament adaptat experienței pilotului și – foarte importantă, dacă nu cea mai importantă – atitudinea pilotului vizavi de sport, fac diferența între sigur și riscant.

         

            De reținut este faptul că orice activitate sportivă și orice sport aerian are totuși un potențial de risc, dincolo de factorul uman. Educarea corectă a pilotului, învățarea și cunoașterea propriilor limite de către acesta și o atitudine serioasă în ceea ce privește zborul pot duce la minimizarea riscului. Respectul de sine se reflectă în respectul pentru sport și ambele pot face diferența între un pilot care zboară în siguranță și un pilot care reprezintă un pericol, atât pentru el, cât și pentru cei din jurul său.

    • Ai motive să te temi atunci când practici motodeltaplanismul?
      •     Motodeltaplanismul este un sport sigur atunci când atitudindea pilotului vizavi de acest sport e una sanatoasă și pregătirea acestuia are loc sub supravegherea unui instructor autorizat.
        Decolarea nu presupune aruncarea în gol de pe stânci și nu te afli în cădere liberă. Chiar dacă îți e teamă de înălțime, nu ai nicio clipă senzație de cădere în gol, ci de plutire. Practicat în siguranță, este o experiență placută și liniștitoare în timpul căreia te bucuri de aer curat și de peisaje incredibile.

    • Ce se întâmplă dacă se oprește motorul în timpul zborului?
      •     În principiu, motorul este folosit pentru a decola și câștiga altitudine. Însă motorul se poate opri sau poate fi oprit în orice moment al zborului, iar motodeltaplanul va continua să zboare în siguranță, coborând pe o panta de planare cu unghiul mai mare decât al unui deltaplan simplu. Este necesară marirea vitezei de planare pentru asigurarea portanței prin acționarea barei de comandă, trăgând de aceasta. La motodeltaplanele moderne suprafața aripii fiind mică, este necesară mărirea vitezei pentru a se asigura portanța necesară planării.

    • Pot să învăț singur să zbor cu motodeltaplanul?
      •     Deși suntem de acord că majoritatea piloților de motodeltaplan reușesc să decoleze în siguranță, sa zboare în siguranță și să aterizeze în siguranță, nu putem omite faptul că acest lucru este datorat pregătirii teoretice și practice de care au beneficiat în cadrul legal și organizat al unei școli de zbor. Nimeni nu poate evalua evoluția unui elev pilot, nu poate să îi ofere din experiența sa de zeci de ani în unele cazuri și nu poate lua decizii legate de siguranța zborului mai bine decât un instructor de motodeltaplan autorizat și certificat. Pentru a zbura atât legal, cât și în siguranță (atât a ta, cât și a celorlalți), este necesar să înveți să zbori ca elev pilot al unui instructor autorizat.

         

            Conform statisticilor, majoritatea piloților care au suferit diverse incidente și accidente de-a lungul vremii, au fost autodidacți.

    • Unde găsesc în România școli de zbor cu motodeltaplanul?
      •     Poți găsi o școala de zbor într-o zona care să îți fie accesibilă atât ca locație, cât și ca programare a zborurilor de inițiere în tandem/ durată de desfășurare a cursurilor pe platforma noastră www.flightbooster.comExternal Link Toți instructorii sunt autorizați și certificați de organizațiile naționale și interaționale așa că poți fi sigur că pregatirea ta se va desfășura în siguranță și legal.

    • Poate oricine să zboare cu motodeltaplanul?
      •     În teorie oricine care are o condiție fizică decentă și nu are restricții medicale poate zbura. Pentru a învăța să zbori în siguranță și legal, este necesar să te înscrii la o școală de zbor cu motodeltaplanul unde – sub supravegherea unui instructor autorizat – vei învăța tot ce trebuie să știi despre acest sport. Majoritatea școlilor de zbor vor solicita o adeverință medicală din care să rezulte că ești apt de zbor.

    • De la ce vârstă pot începe să zbor cu motodeltaplanul?
      •     Conform legislației în vigoare, trebuie să fi împlinit 16 ani și să ai acordul parinților pentru a începe școala de zbor. Poți susține examenul pentru obținerea licenței de pilot imediat ce ai împlinit 18 ani.

    • În ce condiție fizică trebuie să fiu pentru zbor?
      •     Se recomandă ca persoanele care încep școala de zbor să fie active, alerte și să aibă coordonare bună. Nu îți face griji însă, motodeltaplanismul poate fi practicat și de persoane mai puțin active, atâta vreme cât îți dorești să zbori și depui eforturi în acest sens, vei căpăta în timp condiția fizică necesară.

    • În ce condiție fizică trebuie să fiu pentru un zbor de inițiere (tandem)?
      •     În acest caz, condiția ta fizică trebuie să fie cel puțin medie, în funcție de locul de decolare pe care îl vei alege împreună cu instructorul autorizat. Vei primi toate informațiile necesare de la instructorul tău.

    • Sunt prea în vârstă pentru a învăța să zbor cu motodeltaplanul?
      •     Nu contează vârsta, ci condiția fizică, starea medicală generală, dar și starea mentală. Un alt factor de luat în calcul este cât de bine vezi și orice afecțiune care îți poate afecta abilitatea de zbor și pe cea de a lua decizii rapide. Motodeltaplanismul se poate practica de către oricine și la orice vârstă, atâta timp cât elevul pilot este capabil să-și îndeplinească sarcinile trasate de instrucor.

    • Există limite în ceea ce privește greutatea corporală?
      •     Da, există atât limite inferioare, cât și superioare, atât pentru înscrierea la cursurile școlilor de zbor, cât și pentru zborurile de inițiere. Acest lucru se datorează mai ales capacității de încărcare a motodeltaplanelor, care sunt certificate pe anumite plaje de greutate care trebuiesc respectate obligatoriu. Un motodeltaplan care nu este încărcat conform certificării nu poate zbura în siguranță.

            Zboruri de inițiere (tandem): minim 40 kg, maxim 110 kg.

            Școală de zbor cu motodeltaplanul: minim 40 kg, maxim 110 kg.

            În cazul în care o persoană de peste 120 kg își dorește să urmeze cursurile unei școli este foarte posibil ca aceasta să fie nevoită să își cumpere (numai la sfatul instructorului autorizat și cu acordul acestuia) echipament adecvat.

    • Există limite în ceea ce privește înălțimea unei persoane?
      •     Din experiența noastră, sunt rare cazurile în care o persoană care se încadrează în limitarile de greutate să nu se încadreze în ceea ce privește înălțimea.

    • Când au loc cursurile de zbor?
      •     În funcție de programul școlii de zbor și de acoperirea numărului de elevi piloți per sesiune, acestea au loc mai ales în weekenduri, însă majoritatea școlilor organizează cursuri și în timpul săptămânii.

    • De ce este posibil ca uneori cursurile sau zborurile să sufere modificări ale orei programate inițial?
      •     Motodeltaplanismul – ca toate sporturile aeriene – depinde de condiția meteo. Așadar există posibilitatea ca orice activitate să fie anulată și reprogramată corespunzător condiției meteo. În cazul zborurilor de inițiere (tandem), recomandăm să se reconfirme zborul telefonic cu instructorul, iar în cazul cursurilor să se păstreze legătura cu acesta în modalitatea de comunicare agreeată de fiecare școală de zbor.

    • Cât durează un zbor de inițiere (tandem) „obișnuit”?
      •     Nu există un zbor „obișnuit”, două zboruri nu seamană niciodată între ele. Motodeltaplanismul – ca toate sporturile aeriene – depinde de condiția meteo. Așadar există posibilitatea ca orice activitate să fie anulată și reprogramată corespunzator condiției meteo. În funcție de ce agreezi cu instructorul, în funcție de condiția meteo și de locul de decolare ales, acesta poate dura oricât între 5 minute și câteva ore. Asigură-te că ai o fereastră de timp de cel puțin câteva ore în cazul în care condiția meteo se schimbă sau în cazul în care drumul până la locul de decolare durează mai mult decât estimai anterior. După cum am mai spus, cel mai bine este să reconfirmi telefonic cu instructorul data și ora la care urmează să zbori cu minim 1 zi înainte. Ia în calcul și faptul că pregătirea ta și a echipamentului durează minim 30 minute înainte de zbor. Ținând cont de toți acești factori, cu cât poți fi mai flexibil și mai răbdător, cu atât te vei bucura mai mult de zborul tău de inițiere (tandem).

    • Cât durează să decolez din momentul în care am ajuns la un loc de zbor?
      •     În funcție de condiția meteo, trafic aerian, condițiile specifice acelui loc, prioritatea aeronavelor la decolare, oricât între 15 minute și 1 oră.

    • Cât durează o sesiune de pregătire „obișnuită” la școala de zbor?
      •     Nu există o sesiune de pregătire „obișnuită”, prima parte a zilei poate fi total diferită de cea de-a doua parte și două sesiuni nu seamană niciodată între ele. Motodeltaplanismul – ca toate sporturile aeriene – depinde de condiția meteo. Așadar există posibilitatea ca orice activitate să fie anulată și reprogramată corespunzător condiției meteo.

            Alți factori de luat în calcul sunt: condiția fizică a fiecăruia, modul în care fiecare elev pilot își însușeste tehnicile predate și informațiile primite în timpul instructajului (diferă de la un elev la altul), numărul de elevi piloți aflați în pregătire și gradul de evoluție al fiecăruia. Pe scurt, fiecare instructor încearcă să lucreze cu fiecare elev cât mai mult pe parcursul unei sesiuni de lucru, însă cel mai mare accent se pune pe siguranță și condiție meteo.

    • Este necesar ca sesiunile de pregătire să aibă loc în zile consecutive?
      •     Deși nu este necesar, este indicat ca primele sesiuni să aiba loc în zile cât mai apropiate pentru că sunt zilele în care se pun bazele tale ca pilot de motodeltaplan și ți se creează reflexele. Îți recomandăm să îți programezi sesiunile de comun acord cu instructorul tău, ținând cont de regulile școlii de zbor din care faci parte, dar și de condiția meteo.

    • Cine va asigura echipamentul necesar pe parcursul școlii de zbor?
      •     Majoritatea școlilor de zbor îți vor asigura echipamentul necesar (motodeltaplanul, parașuta de salvare, casca de protecție). Dacă vrei să îți achiziționezi propriul echipament, va trebui ca la înscriere să discuți despre asta cu instructorul tău. În majoritatea cazurilor, tu va trebui să te ocupi doar de partea logistică și de îmbrăcăminte, apă, mâncare pe parcursul pregătirii, școala asigurâdu-ți echipmentul de zbor necesar.

    • Cu ce ar trebui să mă îmbrac în timpul zborului de inițiere (tandem)? Dar pe parcursul sesiunilor de pregătire la școala de zbor?
      •     E foarte important să fii îmbrăcat și încălțat corespunzător. Iată câteva sfaturi utile:

         

            - Pe perioada unei sesiuni de pregătire poți avea activitate fizică foarte intensă, în timpul altei sesiuni poți avea parte de o condiție meteo schimbătoare, cu vânt intens. Câteva bluze călduroase și o jachetă windstopper peste sunt o alegere mult mai bună decât 2 sau 3 bluze foarte groase. Deasemenea un combinezon de zbor poate fi o alegere foarte bună și poate rezolva multe dintre problemele legate de îmbrăcăminte.

         

            - Poți purta o pereche de pantaloni lejeri (windshell) care să îți permită să te miști în voie. Pe perioada iernii poți purta pantaloni de ski.

         

            - Încearcă să porți hainele în straturi (tricou, bluză călduroasă, polar, geacă) pe perioada primăverii / toamnei / iernii astfel încât să poți elimina rapid din straturi în caz de nevoie.

         

            - Pe perioada verii, deși e cald, în timpul sesiunilor de lucru la sol poartă bluze cu mânecă lungă și pantaloni lungi, te vor proteja de incidentele inerente de la începutul școlii.

    • Cu ce ar trebui să mă încalț ăn timpul zborului de inițiere (tandem)? Dar pe parcursul sesiunilor de pregătire la școala de zbor?
      •     Încălțămintea ta este foarte importantă pentru că vei alerga, sări, urca pe un teren care nu este întotdeauna plat. E obligatoriu ca încălțămintea ta să ofere suport foarte bun gleznelor și să fie antiaderentă. Deasemenea ar trebui să îți mențină picioarele calde și uscate.

         

            Nu recomandăm încălțăminte sub gleznă și cu talpă care poate aluneca (teneși, adidași, mocasini, etc). Cea mai bună alegere pot fi ghetele speciale pentru hiking (atenție, nu sunt același lucru cu pantofii de escaladă), cu șireturi, suficient de înalte pentru a proteja glezna și cu talpă Vibram care să atenueze șocurile.

    • Ar trebui să vin cu apa și mâncare la mine?
      •     Da, asigură-te că ai la tine minim 2 l de apa și suficientă mâncare pentru o zi atunci când vii la sesiunile de pregătire. În ceea ce privește zborul de inițiere (tandem), funcție de locul de decolare și condițiile agreate cu instructorul, îți recomandăm să ai la tine minim 0.5 l apă și un sandwich. Atenție însă, nu ți se va permite să urci cu acestea în aeronavă (elicea se află în spatele aeronavei și orice obiect în mișcare – sticlă de apa, aparat foto, cameră video - ar putea reprezenta un pericol pentru siguranța zborului).

    • Care e legatura între zbor și vreme?
      •     Toate sporturile aeriene depind de condiția meteo, așadar și zborul cu motodeltaplanul poate fi practicat doar dacă vremea ne permite. Punem siguranța înainte de orice, așadar atât noi, cât și instructorii cu care colaborăm, vom recomanda întreruperea oricărei activități legate de zbor în cazul în care condiția meteo nu e optimă.

    • Care e cea mai bună perioadă a anului pentru a începe cursul de zbor cu motodeltaplanul?
      •     Nu existăa o perioadă bună sau o perioada mai puțin bună. Pe tot parcursul anului condiția meteo poate fi bună sau mai puțin bună și se pot găsi perioade propice pentru motodeltaplan. Totuși primavara, vara și toamna sunt cele mai bune perioade, atât pentru stagiile de pregătire, cât și pentru zbor dinamic și/sau termic. Pe perioada iernii se pot efectua zboruri mai „liniștite” din cauza lipsei de activitate termică.

    • Ce trebuie să știu atunci când vreau să cumpar primul meu motodeltaplan?
      •     În primul rând, e necesar să știi să zbori. Îți reamintim că – în conformitate cu legislația în vigoare – e necesar să ai licență de pilot pe care o poți obține urmând cursurile unei școli de zbor cu motodeltaplanul. Decizia achiziționării primului echipament se face împreună cu instructorul tău, în funcție de abilitățile tale, caracteristicile tale ca pilot și experiența ta.

    • Cât timp durează un curs de instruire pentru a deveni pilot licențiat de motodeltaplan?
      •     În funcție de timpul pe care îl aloci acestui sport, aptitudinile tale și atitudinea cu care abordezi întreg procesul de instruire, factorii meteo, dar și în funcție de acumularea orelor de zbor, cursul poate dura între 3 și 24 luni. Discută despre acest aspect cu instructorul tău, acesta este cel mai în măsură să evalueze felul în care te dezvolți ca pilot de motodeltaplan.

    • Ce se întâmplă dacă vreau să renunț la curs?
      •     Dacă ai început școala și ți se pare că zborul cu motodeltaplanul nu este pentru tine, discută cu instructorul tău și găsiți împreună o soluție. Fiecare școală are un regulament intern în ceea ce privește întreg procesul de instruire, inclusiv retragerea elevilor de la cursuri.

    • Sunt obligat să susțin examenul de licență la o dată impusă?
      •     Din punct de vedere legal, pentru a zbura cu motodeltaplanul în simplă comandă, este necesar să ai licență de pilot. Poți susține examenul de licență în maxim 3 luni de la absolvirea școlii (perioadă în care nu poți zbura singur, ci doar sub supravegherea instructorului).

    • Cât de zgomotos este motorul?
      •     Nivelul de zgomot diferă de la model la model și depinde de puterea acestuia. La unele modele poate fi asemănător cu o mașină de tuns iarba, pe când la altele poate crește mai mult de atât. De regulă piloții de motodeltaplan folosesc căști speciale cu protecție pentru urechi.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




Pentru mai multe informatii:

email

 

Sau folosește Formularul de Contact