Planor

img

    Bun venit în lumea planorismului, sportul aerian despre care se spune că este zborul liber suprem!

 

    Fie că te-a adus aici un vis din copilarie sau un hobby la care ai început să te gândești recent, plăcerea zborului e cu adevarat incredibilă și poate da dependență. Provocarea intelectuală combinată cu liniștea din aer și cu peisajele de vis sunt motivele pentru care oameni de toate vârstele practică acest sport.

 

    Un planor este aeronavă mai grea decât aerul care este susținută în zbor de reacția dinamică a aerului pe suprafețele ei portabile. Majoritatea planoarelor nu au motor și pot să străbată sute de kilometri în zbor, însă există și modele care au motoare suficient de puternice atât pentru decolare, cât și pentru prelungirea duratei zborului.

 

    Există o gamă mare de planoare diferite prin prisma modului în care sunt construite, eficiența aerodinamică, așezarea pilotului, comenzi și scopul pentru care au fost construite. Principiul de bază este același la toate însă: modul în care folosesc coloanele de aer cald (termicele) pentru a câștiga altitudine și a ramane cât mai mult în aer. Poate cel mai simplu tip de planor este avionul de hartie :)

 

    E necesar să menționam însă că zborul cu planorul, ca orice sport aviatic, are potențial de risc. Statisticile arata însă că cele mai multe accidente se datorează factorului uman. Fiind vorba de un sport dinamic (desi de jos de multe ori ai impresia ca planoarele plutesc lin în aer), reacțiile pilotului în caz de anomalii trebuie să fie rapide și corecte. Lipsa de experiență, ignorarea regulilor de securitate, orgoliul, neverificarea echipamentului sunt doar câteva puncte care depind de factorul uman.

 

    În concluzie, zborul cu planorul nu se învață singur sau din cărți, ci doar prin participarea la cursuri oficiale sub îndrumarea unor instructori autorizați. Astfel, prin antrenamente adecvate, de la zboruri ușoare până la dezvoltarea reflexelor pentru rezolvarea cazurilor extreme, se reduce la minim posibilitatea accidentărilor.

 

    Metodele prezentate în continuare sunt informative, detalii concrete se obțin din manualele de utilizare date de producătorii planoarelor, dar mai ales de la instructorii autorizați.




in zbor
  • 1. ISTORICUL PLANORISMULUI MONDIAL

    Istoricul planorismului mondial

    •  

          Visul zborului a fascinat dintotdeauna omenirea. Leonardo da Vinci a schițat încă din secolul 15 diferite tipuri de mașini de zbor, însă - abia după câteva secole când alți entuziaști au pus în practică zborul cu acestea – s-a dovedit faptul că oamenii nu pot zbura dând din aripi ca păsările. În 1799 Sir George Cayley, un baron din Yorkshire, Anglia, a inventat un aparat cu aripi fixe care asigurau ascensiunea și o coadă mobilă care asigură controlul aeronavei.

       

          Otto Lilienthal a fost un pionier german al zborului care a devenit Regele planoarelor. Se poate spune despre Lilienthal că a fost primul om care a revoluționat istoria zborului controlat. În 1890 Lilienthal a construit 18 planoare cu care a efectuat mai mult de 200 de zboruri. Faptul că Lilienthal a fost riguros în ceea ce privește documentarea și păstrarea informațiilor despre aparatele de zbor a ajutat la construirea aripilor moderne de mai târziu.

       

          La începutul anilor 1900 binecunoscuții frați Wright experimentează zborul cu planoare de pe dealurile din Kitty Hawk, Carolina de Nord. Aceștia au testat o serie de aparate bazate pe studiul aerodinamicii, aspect esențial în dezvoltarea unui sistem de control. Frații Wright au declarat că singura lor intenție era să poată controla zborul astfel încât să planeze cât mai mult timp, pe când alți inventatori erau concentrați să adauge motoare aeronavelor în loc să încerce să aibă un zbor sigur și controlat.

       

          Între anii 1960 – 1980 planorismul a crescut atât ca popularitate, dar și ca evoluție tehnologică ce a avut ca rezultate materiale mai fiabile și o mai bună înțelegere a aerodinamicii.

       

          În anii 90 planorismul a crescut ca un sport din ce în ce mai interesant și divers. Planoarele moderne sunt fabricate din materiale compozite și beneficiază de sisteme de control de ultima generație. În zilele noastre, piloții de planor folosesc instrumente de bord sofisticate, inclusiv GPS și variometru (indicator al altitudinii) care sunt integrate în computere de bord, permițând planoarelor să zboare pe distanțe de sute de kilomentri.

       

      Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 2. ECHIPAMENT – PARTI COMPONENTE SI DIFERITE TIPURI DE ECHIPAMENT

    Parti componente planor

    • Pe scurt
      •     Deși există mai multe modele de planor, caracteristicile de bază ale acestora sunt practic aceleași. Toate planoarele se supun principiilor aerodinamice pentru a zbura. Datorită formei aripii, aerul care trece pe deasupra sa se mișcă mai repede decât aerul care se mișcă pe sub aripă, astfel se creaza portanța. Conform principiilor aerodinamice, presiunea din partea interioară este mai mare decât cea exterioară și acest lucru duce la plutirea aripii în aer.

         

            Primele planoare erau construite din lemn cu sisteme de fixare, șuruburi și cabluri de control din metal. La urmatoarele modele, fuselajul era format din tuburi de oțel lipite pe cadru metalic și acoperite cu material textil. Deasemenea aripile erau construite din schelet metalic ușor, acoperit cu material, atât pentru fiabilitate, dar și pentru a asigura o masă mică a aeronavei. Materialele moderne (fibră de sticlă, fibră de carbon, kevlar) permit constructorilor să producă planoare mai ușoare și cu performanțe de zbor mai bune.

    • Fuselajul
      •     Porțiune a corpului aeronavei pe care se montează aripile și ampenajul (coada). Fuselajul include cabina de control, bordul de aparate, panoul de comandă și scaunul pilotului – sau în cazul planoarelor cu 2 locului, scaunele celor doi pasageri. Fuselajul poate fi construit din lemn, aluminiu, fibră de sticlă, fibră de carbon sau diferite combinații ale acestor materiale.

    • Aripile
      •     Acestea includ câteva elemente care îi permit pilotului să mențină altitudinea și să controleze urcarea și frecarea aeronavei cu aerul. Aceste elemente sunt:

         

            • Eleroanele: controlează mișcarea pe axa longitudinală; acestea sunt poziționate pe capătul exterior al fiecărei aripi și se mișcă în direcții opuse una alteia;

         

            • Elemente de control al ascensiunii și limitării frecării cu aerul: spoilere, flapsuri, frâne aerodinamice. Spoilere se extind pe suprafața superioară a aripii, întrerupând sau stricând curgerea aerului pe aripă. Această acțiune duce la o coborâre rapidă a planorului.

         

            Frânele aerodinamice se extind atât pe suprafața interioară, cât și pe cea exterioară a aripii și ajută la creșterea frecării cu aerul.

         

            Flapsurile sunt așezate pe capătul exterior al aripii, în interiorul eleroanelor, și pot fi folosite pentru creșterea ascensiunii, frecării cu aerul sau ratei de coborâre.

    • Ampenajul
      •     Include întreaga coadă a planorului care e formată din suprafețe fixe (stabilizatorul orizontal și cel vertical) și suprafețe mobile (elevatorul și cârma). Cele doua suprafețe fixe acționează asupra stabilității planorului și îl ajută să mențină o traiectorie dreaptă în aer.

         

            • Elevatorul (profundorul) este montat în spatele stabilizatorului orizontal și controlează mișcarea planorului în jurul axei laterale (în termeni tehnici, tangajul).

         

            • Cârma (palomier) este montată în spatele stabilizatorului vertical și controlează mișcarea planorului în jurul axei verticale (girația). Cârma este folosită în combinație cu eleroanele și elevatorul pentru a coordona virajele în timpul zborului.

         

            De-a lungul anilor, forma ampenajului s-a schimbat. Primele planoare aveau stablizatorul orizontal montat sub cel vertical (coada convențională), alte modele erau construite cu coada în T (stabilizatorul orizontal montat deasupra celui vertical, luând astfel forma literei T ) sau cu coadă în V (cele două stabilizatoare montate în forma literei V).

    • Cârligul pentru tractare
      •     O parte extrem de importantă a planorului este un cârlig pentru tractare omologat. Acesta trebuie să elibereze cablul de tractare la comanda pilotului.

    • Motor electric

      Planor cu motor

      •     În cazul planoarelor motorizate, acesta ajută la decolare, dar ajută și în timpul zborului în cazul în care condiția meteo se schimbă și nu se mai creează ascensiune de la termice.

    • Teren de aterizare

      Teren de aterizare planor

      •     Planorele pot avea o roată sau o patină sub partea din față, o roată în partea din spate și roți sau sisteme de protecție din metal pe vârful aripilor. Planoarele care ating viteze mari au cel mai adesea instalat un teren de aterizare similar cu cel al avioanelor și încă o roată sau patină montată pe coadă.

    • Frânele

      Sistem de franare planor

      •     Sistemul de frânare este montat pe terenul de aterizare sau – în lipsa acestuia – pe roata principală. Acesta ajută planorul să încetinească sau să se oprească după aterizare. Tipul de frână folosit depinde de designul planorului. La modelele mai vechi, patina de sub partea din față producea frecarea cu solul și astfel planorul se oprea. Modelele actuale sunt echipate cu sistem de frânare complet, similar celui montat pe roțile din fata ale mașinilor.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 3. ZBORUL / TIPURI DE ZBOR

    Cum zboara planorul

    •  

          Zborul cu planorul presupune atât o tehnică de asamblare corectă și temeinică, dar și o verificare înainte de zbor meticuloasă. Starea fizică și psihică a pilotului, o tehnică de asamblare corectă și potrivită tipului de planor cu care se efectuează zborul, urmată de o inspecție riguroasă, sunt toate esențiale pentru un zbor sigur. Pentru a se asigura că aplică proceduri de asamblare și verificare corecte atât elevii piloți, cât și piloții fără experiență sunt sfatuiți să lucreze sub îndrumarea unui instructor autorizat și cu experiență. Lansarea în siguranță a unui planor presupune muncă organizată în echipă, iar procedurile trebuiesc respectate cu rigurozitate de fiecare dată când zbori.

       

          Următorii factori sunt de luat în calcul la asamblarea aeronavei: locația, echipajul, sculele, părțile componente necesare, liste cu toate piesele și procedurile necesare.

       

          Mutarea planorului după asamblare către pista de decolare necesită proceduri speciale de manipulare, mai ales în condiții de vânt tare. În mod normal, planoarele pot fi tractate cu vehicule sau trase/împinse de piloții și personalul auxiliar de pe aerodrom. Înainte de începerea rulării către pistă, e necesar totuși ca toți cei implicați să știe semnalele de avertizare și procedurile de transport.

       

          În România recordul de durată la zbor cu planorul este de 20 de ore și 24 minute, a fost efectuat la 18 Iunie 1944 de către pilotul Ghe Brănescu deasupra dealului de la Sânpetru, Brașov cu un planor de tip Salamandra (construit în Romania din lemn și pânză).

    • Decolarea

      Cum decoleaza un planor

      •     Înainte de decolare – în cazul în care pilotul zboară cu un elev pilot sau alt însoțitor – va trebui să facă un scurt instructaj asupra procedurilor de urgență, folosirea centurilor de siguranță, parașutei de urgență, dar și verificarea tuturor articolelor din cockpit (balastul să fie asigurat, alte obiecte deasemenea asigurate).

         

            Lansarea unui planor necesită semnale vizuale pentru comunicare și coordonarea dintre pilot, mosorist și alți membrii ai echipajului. Comunicarea prin stații radio va fi întotdeauna suplimentată de semnale vizuale specifice.

         

            - Decolarea prin tractare aeriană - Decolarile se fac întotdeauna pe direcția vântului. Înainte de decolare, pilotul avionului de tractare și cel al planorului revizuie încă o dată planul de tractare, restabilesc semnalele vizuale, ambii asigurându-se în acest fel că tractarea și desprinderea planorului se vor face în deplină siguranță. După ce această etapă a fost îndeplinită, pilotul de planor dă semnalul pentru prinderea cablului de tractare. Cablul de tractare și intreg mecanismul de eliberare a acestuia se mai verifica încă o dată, apoi pilotul avionului va decola tractând planorul. O dată ajunși la altitudinea stabilită pentru eliberare, pilotul planorului acționează mecanismul de eliberare a cablului, apoi își continuă zborul.

         

            - Decolarea la mosor - Cel mai important aspect este ca sistemul de decolare la mosor să poata fi desprins chiar și în situații de urgență pentru a preveni atât distrugerea planorului, dar mai ales pentru a proteja piloții. Și în acest caz, decolarea se face pe direcția vântului. Înaintea decolării, pilotul planorului împreună cu echipajul tehnic și mosoristul revizuie planul de tractare și semnalele vizuale. După ce aceasta etapă a fost îndeplinită, cablul mosorului este prins de planor. Atunci când planorul ajunge la altitudinea stabilită, cablul este eliberat, iar aeronava își continua zborul.

         

            - Decolarea planoarelor dotate cu motor - Și în acest caz, verificările de dinaintea decolării sunt foarte importante, însă – dat fiind faptul ca acest tip de planor este mai complex – procedurile de asamblare și verificare sunt deasemenea mai complexe. Se verifică fuselajul, ampenajul, motorul, sistemul electric, sistemul de frânare, compoziția carburantului, activarea contactului electric. Dacă motorul și sistemele de propulsie funcționează normal, se va trece la procedura de decolare.

    • Zborul termic

      Zbor cu castig de inaltime planor

      •     Este zbor cu câștig de înălțime. Termica este o coloană de aer cald care urcă de la suprafața solului. Dacă ai observat mai multe păsări care se rotesc deasupra solului fără a bate din aripi, e foarte probabil ca acestea să zboare într-o termică. Cu ajutorul instrumentelor electronice din dotatre, dar și folosindu-se de experiență, piloții pot ajunge și la altitudini de 4000 – 5000 m. Spiralarea în termică - se referă la câștigul de altitudine prin urcarea într-un curent ascendent care are formă de coloană. Atunci când pilotul intră într-o termică începe să se roteasca în jurul miezului curentului ascendent.

    • Zborul de distanță (Cross Country/XC)

      Zbor de distanta planor

      •     Este zbor cu câștig de înălțime, făcut pe distanțe mari. Pilotului îi sunt necesare tehnici avansate de spiralare în termică, timpi de luare a deciziilor foarte buni, planificarea rezervelor de energie proprii, dar și cunoasterea condiției meteo, a locurilor de aterizare disponibile.

    • Aterizarea

      Cum aterizeaza un planor

      •     Se spune despre aterizare că este partea cea mai delicată a zborului. Dacă înainte de decolare – în funcție de condiția meteo, locul de zbor și starea pilotului din momentul respectiv – ne putem răzgândi în ceea ce privește zborul, aterizarea, mai ales în condiții de siguranță, este obligatorie. Ca și decolarea, aterizarea se face cu vânt de față și necesită – pe lângă observarea terenului pe care aceasta are loc, eventuale obstacole și indicii despre direcția vântului – manevre specifice de pierdere a înălțimii până se ajunge la stadiul în care pilotul aterizează.

         

            Pilotul planorului trebuie să determine un punct inițial de unde va începe abordarea pistei de aterizare. Punctul inițial poate fi localizat la mijlocul pistei de aterizare a aerodromului sau un punct ales aleator atunci când aterizarea se face pe un alt teren. Secvența de aterizare se face dinspre punctul inițial spre capătul locului de aterizare, apropierea finală, redresarea planorului, aterizare și se va opri. Alegerea unui punct inițial bun se face pe măsură ce pilotul capată experiență și în urma unui instructaj de calitate.

         

            Instructajul pentru situații anormale sau proceduri de urgență este un element esențial pentru a deveni un bun pilot de planor. Cunoașterea procedurilor speciale, manevrelor de redresare și a situațiilor anormale este necesară pentru a reduce orice risc legat de zbor. Redu riscul accidentărilor, asigurându-te că te bucuri de instructaj specializat oferit de un instructor autorizat. Îți recomandăm să nu începi să zbori fără instructaj și după obținerea licenței de pilot, să zbori mereu în condiții corespunzătoare nivelului tău de pregatire.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 4. INSTRUMENTE ELECTRONICE FOLOSITE LA ZBORUL CU PLANORUL

    Instrumente de bord planor

    • Altimetrul

      Indicator altitudine planor

      •     Indică altitudinea la care se află planorul față de locul decolării sau față de nivelul mării. Măsurarea altitudinii se face bazându-se pe presiunea aerului care scade odată cu cresterea înălțimii (valorile se măsoară în mm coloana de mercur).

    • Variometrul

      Indicator viteza de urcare planor

      •     Indică viteza de urcare sau coborâre a planorului (metri/secundă). E folosit mai ales la spiralarea termicelor și are indicatori audio, astfel încât pilotul se poate baza doar pe sunetul emis de acesta, fără să fie nevoit să se uite la el. Deasemenea înregistrează datele zborurilor: ziua în care s-a efectuat zborul, distanța și durata acestuia.

         

            De cele mai multe ori, altimetrul și variometrul se afla instalate în aceeași carcasă.

    • Stația radio
      •     Instructorii folosesc stațiile radio pentru a comunica cu elevii piloți, dar și cu alți piloți care au nevoie de asistență. Piloții licentiați folosesc stațiile radio pentru a comunica orice aspect legat de zbor, pe întreaga durată a acestuia.

    • GPS
      •     Folosindu-se de GPS, pilotul poate urma rute prestabilite (la fel ca în cazul GPS-ului auto se folosesc hărți, însă acestea sunt aeriene), dar poate avea și informații legate de viteza și direcția de deplasare. În competiții GPS-ul este folosit pentru ca organizatorii să stabilească dacă un pilot participant a atins toate punctele impuse.

    • Giroclinometrul

      Viraj planor

      •     Instrument de bord giroscopic utilizat pentru măsurarea vitezei de girație a aeronavei (indicatorul de viraj, în partea de sus), fiind prevăzut simultan cu un indicator care are rolul de a indica corectitudinea înclinării în viraj (indicatorul de glisadă, în partea de jos).

    • Vitezometru

      Indicator de viteza planor

      •     Indică viteza față de curenții de aer. Viteza de zbor pentru finețea maximă este de 100 km/h.

    • Indicator forța G

      Indicator forța G planor

      •     Înregistrează forța G pozitivă pe urcare și viraje, dar și forța G negativă pe spiralele în coborâre. Indicatorul măsoara și afișeaza încărcarea pe aeronavă în timpul manevrelor.

    • Anemometrul

      Indicator intensitate vant

      •     Măsoară viteza vântului pe care o afișează pe un ecran digital

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 5. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL

    Cu ce ma imbrac la zborul cu planorul

    • Îmbrăcămintea
      •     Un combinezon special suficient de larg (pentru a permite îmbrăcarea unor haine calduroase) este alegerea celor mai multi piloți. Deasemenea, îmbrăcămintea sport confortabilă este recomandată (de exemplu: pantaloni softshell, geacă windstopper).

    • Încălțămintea
      •     Se recomandă folosirea bocancilor înalți peste gleznă, cu șiret care să strânga glezna și talpă Vibram care să preia șocurile. Este necesar ca încălțămintea să fie comodă, iar la zborurile efectuate iarna să se poarte ciorapi groși.

    • Ochelarii de protecție
      •     Se recomandă folosirea ochelarilor cu lentile colorate, fixați bine pe capul pilotului și bine ventilați pentru evitarea aburirii lentilelor.

    • Altele
      •     Alte articole de îmbrăcăminte folosite de piloți: cagule, bandane, șepci de soare, iar în zilele insorite nu lipsește crema de protecție solară :)

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 6. ȘCOALA DE ZBOR CU PLANORUL

    Scoala de zbor cu planorul

    •  

          Poți găsi o școală de zbor într-o zona care să îți fie accesibilă atât ca locație, cât și ca programare a zborurilor de inițiere (în dublă comandă) / durată de desfășurare a cursurilor pe platforma noastră www.flightbooster.comExternal Link Toți instructorii sunt autorizați și certificați de organizațiile naționale și interaționale așa că poți fi sigur ca pregîtirea ta se va desfășura în siguranță și legal.

       

          De cele mai multe ori, înainte de a începe școală sau în timpul acesteia, poți zbura în tandem alături de un instructor autorizat. Zborul de inițiere (în dublă comandă) poate răspunde la multe dintre întrebările tale și poate fi cea mai bună modalitate de a „prinde” microbul zborului.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 7. ORGANIZAȚII CARE REGLEMENTEAZĂ ZBORUL CU PLANORUL / CLASIFICĂRI

    Autoritati planor

    • La nivel internațional
      •     Federația Aeronautică Internaționala (FAI) – înregistrează și reglementează la nivel mondial performanțele piloților. Pentru majoritatea competițiilor internaționale este necesară înregistrarea FAI.

    • La nivel național
      •     Ministerul Transporturilor prin delegare de competență către Aeroclubul Romaniei

    • Clasificarea planoarelor conform reglementărilor FAI:
      • Clasa Standard

        Clasificare planor

        •     fără flapsuri, anvergura aripilor 15 metri, balast (apă) permis.

      • Clasa 15 metri
        •     flapsurile sunt permise, anvergura aripilor 15 metri, balast (apă) permis.

      • Clasa 18 metri
        •     flapsurile sunt permise, anvergura aripilor 18 metri, balast (apă) permis.

      • Clasa Open
        •     nu există restricții în ceea ce privește anvergura aripilor, limita maximă de greutate 850 kg.

      • Clasa Planor cu 2 locuri

        Planor cu doua locuri

        •     anvergura aripilor de maxim 20 metri.

      • Clasa Club
        •     aceasta clasă include planoare mai vechi, cu performanțe diferite. Nu este permis balastul.

      • Clasa Mondială

        Clasa de competitie planor

        •     Aceasta clasă permite ca toate competițiile să se țina cu un singur model, PW-5, în condiții de decolare identice (greutate la decolare, anvergura aripilor, etc).

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




  • 8. ÎNTREBĂRI FRECVENTE

    Intrebari frecvente planor

    • Ce menține un planor în aer?

      Cum se piloteaza un planor

      •     Foarte pe scurt, pe lângă tehnicile de pilotaj, ascensiunea în aerul cald care urcă, dar și construcția planorului. Datorită formei aripii, aerul care trece pe deasupra să se mișcă mai repede decât aerul care se mișcă pe sub aripa, astfel se creaza portanța. Conform principiilor aerodinamice, presiunea din partea interioară este mai mare decât cea exterioară și acest lucru duce la plutirea aripii în aer.

    • Ce creeaza curenții ascendenți?
      •     Soarele și vântul. Modurile clasice de ascensiune: dinamic la pantă: vântul bate pe o pantă/deal/munte formând curenți ascendenți pe întreaga înălțime a acesteia; termic: coloana de aer cald ce urcă dinspre sol; undă: curent ascendent creat ca urmare a ruperii și reformarii vântului pe o panta/deal/munte.

    • Există un anotimp propice pentru zbor termic?
      •     Da, în principal zborul termic are loc vara, pe măsura ce solul se încălzește și curenții de aer cald urcă.

    • Ce se întâmplă dacă se termină curentul ascendent?
      •     Se planează până la aterizare sau cei mai multi piloți cauta o altă termica în care să urce. Fiind construit să planeze, nu există niciun risc ca planorul să pățească ceva în momentul în care nu mai câștigă altitudine.

    • Cum aterizează un planor?
      •     Pe tot parcursul școlii de zbor vei primi instruirea necesară pentru a ateriza în siguranță. În principiu, înainte de aterizare se efectuează manevre specifice de pierdere a altitudinii, apoi se aterizează pe terenul vizat.

    • Zbori acolo unde te duce vântul?
      •     Nu, poți zbura în orice direcție (cu condiția ca decolarea să se facă cu fața pe direcția vântului), planorul poate fi controlat atât când zboara în direcția vântului, dar și contra acestuia.

    • Poți ateriza pe aceeași pista de pe care s-a facut decolarea?
      •     Majoritatea planoarelor aterizează pe aerodromul de pe care au decolat. În cazul piloților care decid să zboare la distanță, aceștia își vor alege locul în funcție de direcția vântului, condiția meteo, obstacole, etc.

    • Cum este controlat un planor?
      •     La fel ca avioanele, planoarele au o manșă de control. Aceasta controlează atât elevatorul, cât și eleroanele. Deasemenea, prin intermediul pedalelor, este controlată cârma.

    • Care sunt principalele tipuri de condiție meteo când nu se poate zbura?
      •     Nu se poate zbura pe ploaie, atunci când plafonul de nori se află la joasă altitudine sau când vântul e mai puternic de 50 km/h.

    • Ce se întâmplă dacă vântul se oprește?
      •     Deși sună surprinzător, nu avem nevoie de vânt pentru a zbura cu planorul. Ne putem gândi la avioanele de hârtie pe care le lansăm în casa, acestea nu au vânt și totuși planează datorită formei aerodinamice.

    • Cât de mult poți zbura cu un planor?
      •     Durata zborului depinde de experiența pilotului, atitudinea acestuia, dar mai ales de condiția meteo. În unele zile – din cauza condiției meteo – se pot efectua doar zboruri scurte de 10-15 minute. În alte zile, când condiția meteo permite, zborul poate dura 5-6 ore.

    • Cât de sus se poate zbura/urca cu planorul?
      •     Decolarea se face de regulă de la o altitudine de 600 metri și se poate zbura până la 3000-4000 m în siguranță. După 4000 m sunt necesare rezerve de oxigen.

    • Ce distanțe se pot parcurge în zbor cu planorul?
      •     Distanța parcursă depinde de mai mulți factori: experiența pilotului și starea lui fizică și psihică din ziua respectivă, condiția meteo, performanțele planorului. Dacă pilotul are experiență, aeronavă are viteză de zbor bună și condiția meteo este favorabilă, se pot străbate sute de kilometri.

    • Care este viteza de zbor a unui planor?
      •     Un planor cu performanțe medii ajunge la 90 – 130 km/h, iar cele performante pot atinge viteze de 270 km/h. În timpul zborurilor la distanță viteza medie este de cca 70 – 100 km/h.

    • Câte persoane pot zbura cu un planor?
      •     Există planoare cu 2 locuri folosite pentru instructaj și planoare cu un singur loc folosite atât pentru zborurile de școală, dar și pentru zbor de agrement după obținerea licenței.

    • Poate oricine să zboare cu planorul?
      •     În teorie oricine care are o condiție fizică decentă și nu are restricții medicale poate zbura. Pentru a învața să zbori în siguranță și legal, este necesar să te inscrii la o școală de zbor cu planorul unde, sub supravegherea unui instructor autorizat, vei învața tot ce trebuie să știi despre acest sport.

    • De la ce varsta pot începe să zbor cu planorul?
      •     Conform legislatiei în vigoare, trebuie să fi implinit 16 ani și să ai acordul părinților pentru a începe școală de zbor. Poți să dai examenul pentru obținerea licenței de pilot imediat ce ai împlinit 18 ani.

    • În ce condiție fizică trebuie să fiu pentru zbor?
      •     Se recomandă ca persoanele care încep școala de zbor să fie active, alerte și să aiba coordonare bună.

    • În ce condiție fizică trebuie să fiu pentru un zbor de inițiere (dublă comandă)?
      •     În acest caz, condiția ta trebuie să fie normală, în funcție de locul de decolare pe care îl vei alege împreună cu instructorul autorizat. Vei primi toate informațiile necesare de la instructorul tău.

    • Sunt prea în vârstă pentru a învață să zbor cu planorul?
      •     Nu contează vârsta, ci condiția fizică, starea medicală generală, dar și starea mentală. Un alt factor de luat în calcul este cât de bine vezi și orice afecțiune care îți poate afecta abilitatea de zbor și pe cea de a lua decizii rapide. La înscrierea la cursuri ți se va solicita un certifical medical din care să reiasă faptul că ești apt fizic și psihic pentru zbor.

    • Există limite în ceea ce privește greutatea corporală / înălțimea?
      •     Da, există atât limite inferioare, cât și superioare, atât pentru înscrierea la cursurile școlilor de zbor, cât și pentru zborurile de inițiere (dublă comandă). Acest lucru se datorează mai ales capacității de încărcare a planoarelor și a spațiului redus din cabină, care sunt certificate pe anumite plaje de greutate ce trebuiesc respectate obligatoriu. De regulă, înălțimea maximă este de cca 1.90m, greutatea minimă cca 50kg, greutatea maximă cca 100kg.

    • Unde găsesc în România școli de zbor cu planorul?
      •     Poți găsi o școală de zbor într-o zonă care să îți fie accesibilă atât ca locație, cât și ca programare a zborurilor de inițiere (dublă comandă) / durată de desfășurare a cursurilor pe platforma noastră www.flightbooster.comExternal Link Toți instructorii sunt autorizați și certificați de organizațiile naționale și internaționale așa că poți fi sigur că pregătirea ta se va desfășura în siguranță și legal.

    • Când au loc cursurile de zbor?
      •     În funcție de programul școlii de zbor și de acoperirea numărului de elevi piloți per sesiune, acestea au loc mai ales în weekenduri, însă majoritatea scolilor organizează cursuri și în timpul săptămânii.

    • De ce este posibil ca uneori cursurile sau zborurile să sufere modificari ale orei programate inițial?
      •     Planorismul – ca toate sporturile aeriene – depinde de condiția meteo. Așadar există riscul ca orice activitate să fie anulată și reprogramată corespunzător condiției meteo. În cazul zborurilor de inițiere (dublă comandă), recomandăm să se reconfirme zborul telefonic cu instructorul, iar în cazul cursurilor să se pastreze legătura cu acesta în modalitatea de comunicare agreeată de fiecare școală de zbor.

    • Cât durează un zbor de inițiere (dublă comandă) „obișnuit”?
      •     Nu există un zbor „obișnuit”, două zboruri nu seamană niciodată între ele. Planorismul – ca toate sporturile aeriene – depinde de condiția meteo. Așadar există riscul ca orice activitate să fie anulată și reprogramată corespunzător condiției meteo. În funcție de ce agreezi cu instructorul, condiția meteo, locul de decolare ales, acesta poate dura oricât între 10 minute și câteva ore. Asigură-te că ai o fereastră de timp de cel puțin 3 ore în cazul în care condiția meteo se schimbă sau în cazul în care drumul până la locul de decolare durează mai mult decât estimai anterior. După cum am mai spus, cel mai bine este să reconfirmi telefonic cu instructorul data și ora la care urmează să zbori cu minim 1 zi înainte. Ia în calcul și faptul ca pregătirea ta și a echipamentului durează minim 30 minute înainte de zbor. Luând în calcul toți acesti factori, cu cât poți fi mai flexibil și mai răbdator, cu atât te vei bucura mai mult de zborul tău de inițiere (dublă comandă).

    • Cât durează o sesiune de pregătire „obișnuită” la școala de zbor?
      •     Nu există o sesiune de pregătire „obișnuită”, prima parte a zilei poate fi total diferită de cea de-a doua și două sesiuni nu seamănă niciodată între ele. Planorismul – ca toate sporturile aeriene – depinde de condiția meteo. Așadar există riscul ca orice activitate să fie anulata și reprogramată corespunzător condiției meteo.

         

            Alți factori de luat în calcul sunt: condiția fizică a fiecăruia, modul în care fiecare elev pilot își insușește tehnicile predate și informațiile primite în timpul instructajului (diferă de la un elev la altul), numărul de elevi piloți aflați în instruire și gradul de evoluție al fiecăruia. Pe scurt, fiecare instructor încearcă să lucreze cu fiecare elev cât mai mult pe parcursul unei sesiuni de lucru, însă cel mai mare accent se pune pe siguranță și condiție meteo.

         

            Luând în calcul toți acești factori, cu cât poți fi mai flexibil și mai răbdător, cu atât te vei bucura mai mult de evoluția ta în cadrul școlii de zbor.

    • Este necesar ca sesiunile de pregătire să aibă loc în zile consecutive?
      •     Deși nu este necesar, este indicat ca primele sesiuni să aiba loc în zile cât mai apropiate pentru că sunt zilele în care se pun bazele tale ca pilot de planor și ți se creează reflexele. Îți recomandăm să îți programezi sesiunile de comun acord cu instructorul tău, ținând cont de regulile școlii de zbor din care faci parte, dar și de condiția meteo.

    • Cine va asigura echipamentul necesar pe parcursul școlii de zbor?
      •     Majoritatea scolilor de zbor vor asigura echipamentul necesar (planor, stație radio, parașuta de urgență), tu va trebui să te ocupi doar de partea logistică și de îmbrăcăminte, apă, mâncare pe parcursul pregătirii.

    • Cu ce ar trebui să ma îmbrac în timpul zborului de inițiere (dublă comandă)? Dar pe parcursul sesiunilor de pregătire la școala de zbor?
      •     E foarte important să fii îmbrăcat și încălțat corespunzător. Iată câteva sfaturi utile:

         

            - Pe perioada unei sesiuni de pregătire poți avea activitate fizică intensă (asamblare și verificare planor), în timp ce în timpul altei sesiuni poți avea parte de o condiție meteo schimbatoare, cu vânt intens. Câteva bluze calduroase și o jachetă windstopper peste sunt o alegere mult mai bună decât 2 sau 3 bluze foarte groase. Deasemenea, un combinezon de zbor poate fi o alegere foarte bună și poate rezolva multe dintre problemele legate de îmbrăcăminte.

         

            - Poți purta o pereche de pantaloni lejeri (windshell) care să îți permită să te misti în voie. Pe perioada iernii poți purta pantaloni de ski.

         

            - Încearcă să porți hainele în straturi (tricou, bluză calduroasă, polar, geacă) pe perioada primăverii / toamnei / iernii astfel încât să poți elimina rapid din straturi în caz de nevoie.

         

            - Pe perioada verii, deși e cald, în timpul sesiunilor de lucru poartă bluze cu mânecă lungă și pantaloni lungi, te vor proteja de schimbările de temperatură din timpul zborului.

    • Cu ce ar trebui să mă încalț în timpul zborului de inițiere (dublă comandă)? Dar pe parcursul sesiunilor de pregătire la școala de zbor?
      •     E obligatoriu ca încălțămintea ta să ofere suport foarte bun gleznelor și să fie antiaderentă. Deasemenea ar trebui să îți mențină picioarele calde și uscate.

         

            Nu recomandăm încălțăminte cu înălțime sub glezna și cu talpă care poate aluneca (teneși, adidași, mocasini, etc).

         

            Cea mai bună alegere pot fi ghetele speciale pentru hiking (atenție, nu sunt același lucru cu pantofii de escaladă), cu șireturi, suficient de înalte pentru a proteja glezna și cu talpă Vibram care să atenueze șocurile.

    • Ar trebui să vin cu apă și mâncare la mine?
      •     Da, asigură-te că ai la tine minim 2 l de apă și suficientă mâncare pentru o zi atunci când vii la sesiunile de pregătire. În ceea ce privește zborul de inițiere (dublă comandă), funcție de locul de decolare și condițiile agreate cu instructorul, îți recomandăm să ai la tine minim 0.5 l apă și un sandwich. Deasemenea, este foarte util un baton de glucoză.

    • Care e legatura între zbor și vreme?
      •     Toate sporturile aeriene depind de condiția meteo, așadar și planorismul se poate practica doar dacă vremea ne permite. Punem siguranța înainte de orice, așadar atât noi, cât și instructorii cu care colaborăm, vom recomanda întreruperea oricărei activități legate de zbor în cazul în care condiția meteo nu e optimă.

    • Care e cea mai bună perioadă a anului pentru a începe cursul de zbor cu planorul?
      •     Nu există o perioadă bună sau o perioadă mai puțin bună. Pe tot parcursul anului condiția meteo poate fi bună sau mai puțin bună și se pot găsi perioade propice pentru planor. Totuși primăvara, vara și toamna sunt cele mai bune perioade, atât pentru stagiile de pregătire, cât și pentru zbor dinamic și/sau termic. Pe perioada iernii se pot efectua zboruri mai „liniștite” din cauza lipsei de activitate termică.

    • Ce trebuie să știu atunci când vreau să cumpăr primul meu planor/primul meu echipament?
      •     În primul rand, e necesar să știi să zbori. Îți reamintim că – în conformitate cu legislația în vigoare – e necesar să ai licență de pilot pe care o poți obține urmând cursurile unei școli de zbor cu planorul. Decizia achiziționării primului planor se face împreună cu instructorul tău, în funcție de abilitățile tale, caracteristicile tale ca pilot și experiența ta.

    • Pot să învăț singur să zbor cu planorul?
      •     E adevărat ca planorul este unul dintre cele mai simple aparate de zbor nemotorizat. Este deasemenea adevărat ca majoritatea piloților de planor reușesc să decoleze în siguranță, să zboare în siguranță și să aterizeze în siguranță. Dar acest lucru este datorat pregătirii teoretice și practice de care au beneficiat în cadrul legal și organizat al unei școli de zbor. Nimeni nu poate evalua evoluția unui elev pilot, nu poate să îi ofere din experiența sa de zeci de ani în unele cazuri și nu poate lua decizii legate de siguranța zborului mai bine decât un instructor de planor autorizat și certificat. Pentru a zbura atât legal, cât și în siguranță (atât a ta, cât și a celorlalți), este necesar să înveți să zbori ca elev pilot al unui instructor autorizat.

         

            Conform statisticilor, majoritatea piloților care au suferit diverse incidente și accidente de-a lungul vremii au fost autodidacți.

    • Este planorismul un sport sigur?
      •     Planorismul poate fi un sport foarte sigur sau foarte periculos, depinde foarte mult de pilot și de deciziile pe care acesta le ia. O pregătire temeinică și în spiritul siguranței aeriene, echipament adaptat experienței pilotului și – foarte important, dacă nu cel mai important – atitudinea pilotului vizavi de sport, fac diferența între sigur și riscant.

         

            De reținut este faptul că orice activitate sportivă și orice sport aerian are totuși un potențial de risc, dincolo de factorul uman. Educarea corectă a pilotului, învățarea și cunoașterea propriilor limite de către acesta și o atitudine serioasă în ceea ce privește zborul pot duce la minimizarea riscului. Respectul de sine se reflectă în respectul pentru sport și ambele pot face diferența între un pilot care zboară în siguranță și un pilot care reprezintă un pericol, atât pentru el, cât și pentru cei din jurul său.

    • Cât durează un curs de instruire pentru a deveni pilot licențiat de planor?
      •     În funcție de timpul pe care îl aloci acestui sport, aptitudinile tale și atitudinea cu care abordezi întreg procesul de instruire, factorii meteo, acumularea orelor de zbor (din locații diferite, atât zboruri la deal mic, munte, cu câștig de altitudine, dar și zbor dinamic), cursul poate dura între 3 și 24 luni. Discută despre acest aspect cu instructorul tău, acesta este cel mai în măsură să evalueze felul în care te dezvolți ca pilot de planor.

    • Ce se întâmplă dacă vreau să renunț la curs?
      •     Dacă ai început școala și ti se pare ca totuși zborul cu planorul nu este pentru tine, discută cu instructorul tau și găsiți împreună o soluție. Fiecare școală are un regulament intern în ceea ce privește întreg procesul de instruire, inclusiv retragerea elevilor de la cursuri.

    • Te-a ajutat acest articol sau, pur și simplu, ți-a placut?




Pentru mai multe informatii:

email

 

Sau folosește Formularul de Contact